in Psihologia Clinica
Evaluarea clinică presupune următoarele:
In primele sedinte se înregistrează date personale ale pacientului, motivul prezentei in cabinet şi se stabileşte cadrul de lucru, modalitati, durata, frecventa, metode, tehnici folosite. In această fază se clarifica tabloul clinic şi se identifica unii factori etiopatogenetici ipotetici: declanşatori, determinanţi, favorizanţi, predispozanţi şi de menţinere a simptomatologiei. De asemenea, evaluarea se va concentra si pe evaluarea stării de sănătate fizica şi a mecanismelor care le generează/întreţin (factori de sanogeneză):
• evaluarea dezvoltării psihologice
• evaluarea personalității și a mecanismelor de apărare
• evaluare cognitiva și/sau comportamentala
• evaluare neuropsihologica
În faza a doua urmează o investigare detaliată a comportamentului şi funcţiilor psihice, atât ca parte a taboului clinic, cât şi ca parte a mecanismelor etiopatogenetice. Investigarea prin interviu trebuie să fie dublată de o investigare obiectivă prin teste psihologice acolo unde este cazul si este posibil. Se obtin informaţii suplimentare prin reliefarea modului în care tabloul clinic se particularizează în cazul pacientului în cauză (ex. funcţionarea socială, calitatea vieţii). Analiza vizează cele patru niveluri de analiză a subiectului uman: subiectiv-afectiv(emoţional), cognitiv, comportamental şi biologic/fiziologic. Mai precis, se urmăreşte aici evaluarea psihologică detaliată a:
• stării prezente a pacientului şi a modului în care acesta se adaptează la situaţiile concrete;
• problematicii comportamentelor simptomatice;
• situaţiei somatice a pacientului;
• dinamicii şi structurii personalităţii;
• comportamentului interpersonal;
• principiilor morale şi atitudinilor sociale;
• mecanismelor defensive şi de coping precum şi a conflictelor şi dinamicii lor;
• identităţii şi imaginii de sine;
• determinanţilor sociali şi situaţiilor curente de viaţă;
• problemelor de ecologie socială şi familială;
• controlului şi autocontrolului comportamentului şi emoţiilor etc.
Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica sau, dupa caz, cu un raport de evaluare psihologica.
* * *
in Psihologia Muncii si Organizationala
Serviciile acordate de psiholog sunt servicii conexe actului medical desfasurat prin medicina muncii. Psihologul, ca persoana autorizata sa furnizeze aceste servicii conexe se obliga sa presteze serviciul psihologic in stricta concordanta cu prescriptiile medicale ale medicului curant, cu nevoile medico-psiho-sociale ale beneficiarilor si cu normele legale in vigoare. Un astfel de serviciu se refera la evaluarea starii de sanatate psihica, ca preconditie pentru desfasurarea unor activitati profesionale care impun examinarea psihologica.
Legislatia actuala H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, precum si Legea Sanatatii si Securitatii in munca nr.319/2006, impune efectuarea unui control medical si o verificare a aptitudinilor psiho-profesionale, la angajare, periodic, la reluarea/ schimbarea activitatii angajatului.
Astfel, vă stăm la dispoziţie cu următoarele tipuri de evaluări psihologice:
1. Evaluarea psihologică la angajare. Face parte din procesul de selecţie, desfăşurat după procesul de recrutare şi are rolul de a evidenţia dacă un candidat are într-adevăr, abilităţile, aptitudinile şi atitudinea potrivită, conform profilului postului, astfel încât să poată îndeplini cu succes cerinţele locului de muncă specificate în fişa postului.
Categorii de personal care pot fi testate si evaluate, din punct de vedere aptitudinal, al personalitatii, si intereselor profesionale:
• personal cu funcţie de decizie
• personal care lucreaza in conditii de stres neurologic
• personal care desfasoara activitati comerciale si de gestiune
• personal care lucreaza cu publicul
• cadre didactice si personal educativ
• personal sanitar superior, mediu
• personal care lucreaza in mediu cu factori de risc si periculozitate, precum: munca la înalţime, agent paza si protectie, port arma, manipulare de substanţe toxice şi stupefiante, munca in campuri electromagnetice, munca in campuri electrice, lucru in tura de noapte, munca in condiţii de izolare, munca in condiţii de zgomot, munca in mediu subteran
• cetăţenii romani care urmeaza sa lucreze in strainatate
Nota: Mentionam faptul că, pentru anumite meserii şi profesii, acest tip de evaluare este obligatorie cf. Legii Sanatatii si Securitatii in Munca.
Pentru detalii, contactati-ne pe adresa: contact@psyconsultancy.ro sau prin intermediul formularului de contact de pe site.
2. Examinarea psihologica periodica este importantă pentru o organizaţie care-şi doreşte ca rezultatele sale să fie in mod continuu monitorizate si optimizate. Aceasta ofera posibilitatea cunoasterii modului in care abilitatile si aptitudinile evaluate la momentul angajarii, evolueaza din punct de vedere al intereselor si aspiratiilor angajatului, oferind un bun indicator asupra calitatii muncii. Un angajator nu trebuie să piardă din vedere faptul că motivaţia la locul de muncă poate fluctua, ca interesele, aspiraţiile se schimbă şi drept urmare, calitatea muncii depuse de angajatii săi poate suferi modificări nedorite. Pentru a avea informaţii despre gradul de producere a acestor schimbari si pentru a le putea preintampina efectele, este necesara o evaluare psihologica periodica.
3. Examinarea psihologica la schimbarea functiei este parte componentă a selecţiei profesionale ce urmează procesului de recrutare si presupune verificarea posibilitatilor angajatilor de a desfasura o munca cu un randament ridicat.
4. Examinarea psihologica in scopul promovarii profesionale. Este o etapă importantă în procesul de creştere în carieră a unui angajat. In urma unei asemenea evaluari, managerii au posibilitatea sa obtina informatiile necesare in sprijinul luarii unei decizii potrivite de a-si supune subalternii la un salt profesional sau nu.
5. Examinarea psihologica la reluarea activitatii se realizează după un concediu medical prelungit sau de maternitate/paternitate, moment in care se urmareste readaptarea profesionala si retestarea competentelor si aptitudinilor in vederea executarii si sustinerii sarcinilor de munca.
6. Alte tipuri de evaluari in contextul muncii si organizational
• Aptitudinile reprezintă un complex de procese şi însuşiri psihice individuale, structurate intr-un mod personal, care permit efectuarea cu succes a anumitor activităţi specific umane. Ele pot fi înţelese ca fiind însuşiri psihice individuale care condiționează îndeplinirea eficienta a unei sarcini de munca, a unei acţiuni.
• Personalitatea
• Integritatea in munca
• Adaptare/inadaptare profesionala
• Stresul profesional si nivelul de epuizare
• Orientarea in cariera si dezvoltare personala
• Medierea conflictelor de munca
* * *
in Psihologia Securitatii si Apararii
Conform legislatiei in vigoare (Legea 333/2003, Legea 295/2004, Legea 17/1996, Legea 329/2003), aceste servicii se adreseaza persoanelor care doresc sa vizeze/obtina permisul de port-arma in interes personal sau profesional si firmelor care functioneaza in domeniul securitatii si intreg personalului lor.
Categoriile carora li se adreseaza direct, includ: agenti de securitate, agenti de paza si ordine, agenti/insotitori transport valori, politisti comunitari, padurari, profesori de tir, detectivi particulari, sportivi amatori si profesionisti, vanatori amatori si profesionisti, persoanele fizice ce detin arme de autoaparare, angajati si administratori ai firmelor care transporta si comercializeaza arme si munitii si a celor care executa servicii de paza si alarmare.
* * *
in Psihologia Transporturilor
Evaluare in vederea:
• obţinerii permisului de conducere auto (categ. B)
• redobândirii permisului suspendat sau anulat
• şcolarizarii
• controlului periodic
• schimbarii funcţiei
Examinarea psihologică la angajare şi periodică a celor care conduc autovehicule de serviciu sau personale în interesul firmei angajatoare şi în timpul orelor de serviciu sau se deplasează cu acestea între locul de muncă şi domiciliu.
Aceste servicii sunt reglementate de următoarea legislatie:
• Ordinul MT/MS 1260/1390/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării;
• H.G. 355 din 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
• H.G. 1169 din 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. 355 din 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
• Legea 319 din 2006, Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă;
• Legea 213 din 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;
• H.G. 788 din 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 213 din 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
* * *
Evaluarea neurocognitivă
Demența Alzheimer
Tulburările de memorie, gândire, raționament, dificultățile în îndeplinirea activităților cotidiene, modificarea capacității de comunicare, a dispoziției și comportamentului sunt simptome care necesită, cât mai rapid de la apariție, o evaluare atentă.
Dacă o persoană apropiată devine confuză, agitată sau începe să uite, este foarte important să îi sugerați să se adreseze medicului.
• De ce să aflam din timp?
Simptomele demenței Alzheimer pot fi foarte asemănătoare cu manifestările altor boli precum depresia, afecțiunile tiroidiene, cardiace, infecțiile sau cu efectele interacțiunilor dintre medicamente, ale abuzului de alcool sau deshidratării.
Cunoașterea cauzei acestor manifestări poate ajuta persoana afectată: să înțeleagă cauza simptomelor, să beneficieze de tratamentul, îngrijirea și susținerea adecvate cauzei simptomelor (spre exemplu medicamente antidepresive dacă este vorba despre o depresie, modificarea tipurilor și dozelor de medicamente dacă este vorba despre efecte adverse ale combinațiilor acestora sau un tratament specific pentru boala Alzheimer sau alte forme de demență, în funcție de caz), să își facă planuri pentru viitor.
Pe lângă excluderea altor cauze ale tulburărilor de memorie, identificarea tipului de demență este de asemenea foarte important, întrucât tratamentul diferă de la o formă la alta. De exemplu, medicamentele administrate în boala Alzheimer nu sunt eficiente în demența Pick; dimpotrivă, pot chiar să accentueze simptomele.
• Stabilirea diagnosticului
Nu există în prezent un singur test pe baza căruia să se poată stabili cu certitudine diagnosticul de boală Alzheimer. La acest diagnostic se ajunge în urma unei evaluări sistematice care exclude alte cauze posibile.
• Consultatiile de specialitate
Diagnosticul poate fi stabilit de cadre medicale din mai multe specialități. Primul pas pe care trebuie să îl faceți este să vă adresați medicului de familie, care, în funcție de situație (vârsta pacientului, simptome), vă va recomanda unuia dintre acești specialiști: neurolog, psihiatru, neuropsiholog sau psiholog clinician, geriatru. Dacă medicul de familie nu vă sugerează o consultație de altă specialitate, este dreptul dumneavoastră să solicitați acest lucru în condițiile în care considerați că vă poate fi de folos.
Identificarea cauzei simptomelor poate să dureze uneori mai mult timp și să necesite examinarea pacientului de către mai mulți specialiști. Evaluarea neuropsihologică este deosebit de importantă, fiind necesară în diferențierea modificărilor cognitive asociate îmbătrânirii normale sau determinate de unele tipuri de demență.
• În ce constă evaluarea persoanei cu tulburări de memorie
Istoricul medical al pacientului și al familiei acestuia
Examinarea stării mintale a pacientului
Examenul fizic
Testele de laborator
Examinarea psihiatrică și psihologică
• Lucruri pe care este necesar să le aveți la dumneavoastră în momentul prezentării:
documente medicale ale pacientului (bilete de ieșire din spital, rezultatele analizelor efectuate recent, inclusiv radiografii sau tomografii, carnetul de sănătate, scrisori medicale de recomandare)
lista medicamentelor pe care le ia în prezent pacientul (atât cele prescrise de medic, cât și cele administrate din proprie inițiativă)
ochelarii de vedere (dacă este cazul) sunt necesari pentru efectuarea testelor care implică cititul sau scrisul.
• Rolul familiei
În unele cazuri, persoana cu tulburări de memorie se va prezenta singură la medic. Alteori, va fi necesar ca membrii de familie sau persoanele apropiate să se implice în mod deosebit în pregătirea detaliilor legate de consultație. Ce puteți face:
stabiliți o programare la medic pentru persoana respectivă
cereți-i acordul să o însoțiți la examinarea medicală
ajutați-o să ajungă la policlinică/cabinetul medical
ajutați-o să facă pregătirile pentru prima consultație
întrucat situația în care respectiva persoană se află poate fi pentru ea o importantă cauză de distres, oferiți-i sprijin afectiv
aveți răbdare, este posibil ca stabilirea unui diagnostic să dureze mai mult timp.
• Daca diagnosticul este boala Alzheimer
Acestea sunt cateva dintre întrebările pe care le puteți adresa medicului:
Ce înseamnă acest diagnostic?
La ce ne putem aștepta în timp?
Ce îngrijiri vor fi necesare, atât în prezent cât și în viitor?
Ce tratamente există pentru această boala? Care sunt riscurile și beneficiile?
Pentru o evaluare psihologică în cadrul cabinetului nostru, ne puteți contacta la numărul de telefon: 0728 415 423
