Dependentele sunt comportamente cronice si persistente care continua in ciuda consecintelor negative pe care le impun, si desi, cele mai cunoscute si intalnite dependente care ne vin in minte sunt alcoolismul sau consumul de droguri, multi alti oameni sufera comportamente dependente la diferiti alti stimuli.
1. Dependenta de nicotina/tutun
Nicotina este un drog care creeaza dependenta, care afecteaza sistemul nervos central și creierul. In doze mai mari, nicotina este o otravă care a fost folosita ca insecticid. În câteva secunde, aproximativ un sfert din nicotina trece prin sânge direct la creier. Restul de nicotina se deplasează spre alte zone ale corpului. Nicotina provoacă o creștere a frecvenței cardiace și a ratei de respiratie. Nicotina crește tendința de coagulare a sângelui și provoacă o creștere a nevoii de oxigen, ceea ce face ca inima sa lucreze mai greu. Cealaltă parte a dependentei de nicotina este legata de comportament. După luni sau ani de fumat, țigările devin o parte din viata zilnica a dependentului. Chiar dacă ați fumat mulți ani, puteți învăța să trăiti fără țigări. Dar este nevoie de practică. Simptomele de sevraj sunt un semn ca organismul se vindeca. Ele nu vor dura pentru totdeauna.
2. Dependenta de droguri/medicamente
Dependenta de substanta, numita dependenta de droguri, este o nevoie compulsivă de a folosi droguri, în scopul de a funcționa în mod normal. Atunci când astfel de substanțe sunt imposibil de obținut, utilizatorul suferă de sevraj. Atunci când un individ persistă în consumul de alcool sau de alte droguri, în ciuda problemelor legate de utilizarea substanței, poate fi diagnosticat ca dependent de substanta. Utilizarea compulsiva și repetitiva poate duce la toleranță la efectul drogurilor și la sevraj atunci când utilizarea este redusa sau dependența stopata. Dependenta de substante poate fi diagnosticata cu dependență fiziologica, dovadă toleranța sau sevrajul sau fără dependență fiziologica. Toleranța este adaptarea fizica a organismului la un medicament: cantități mai mari de droguri sunt necesare în timp pentru a atinge efectul inițial, pentru ca organismul se obișnuiește și se adaptează la admisie.
3. Dependenta de alcool
Alcoolismul sau abuzul de alcool se datoreaza mai multor factori interconectati, inclusiv genetici, cum ai fost crescut, mediul social și sănătatea emoțională. Alcoolismul implica toate simptomele de abuz de alcool, dar implică, de asemenea, un alt element: dependenta fizica de alcool. Dacă te bazezi pe alcool pentru a funcționa sau te simti obligat fizic sa bei, atunci dependenta s-a instalat. Uneori alcoolismul se dezvolta ca raspuns la o schimbare stresanta cum ar fi despartiri, divorturi, pensionare sau alte pierderi. Alteori se dezvolta prin folosinta indelungata pe masura ce toleranta la alcool creste.
4. Dependenta de sex
Dependenta sexuala (numita dependenta de sex) are ca explicație științifica impulsurile sexuale, comportamente sau gânduri care apar, extreme în frecvență, in afara controlului în ceea ce privește activitatea sexuală. Acest fenomen descris în literatura de specialitate ca: hipersexualitate, erotomanie, nimfomanie, satyriasis, Don Juanism și, cel mai recent, dependenta sexuala, comportament sexual deviant. Hipersexualitatea este adesea asociata cu personalitati de dependență sau obsesive, escapism, tulburări psihologice, stima de sine scazuta, comportament auto-distructiv, inhibiții sexuale reduse si comportament conditionat.
5. Dependenta de jocuri de noroc
Dependenta de jocuri de noroc este o problemă de sanatate mintala, considerata a fi una dintre cele mai mari tipuri de probleme de impuls de control de care o persoana poate suferi. Tipurile de jocuri de noroc in care persoanele cu aceasta tulburare s-ar putea angaja sunt foarte variate: pariuri sportive, cumpărarea de bilete loto, joc de poker, slot machines sau ruleta sunt doar câteva dintre activitățile în care jucătorii compulsivi se angajeaza. Locul de alegere pentru persoanele cu dependenta de jocuri de noroc variază, de asemenea. În timp ce mulți preferă jocurile de noroc într-un casino sau site-uri online, dependenta de jocuri de noroc continuă să crească odata cu utilizarea sporită a internetului.
6. Dependenta de cumparaturi
Ce se întâmplă cu un cumpărător compulsiv? Corpul elibereaza endorfine, care stimuleaza centrii plăcerii din creier, făcându-l fericit și consolideaza obiceiul de a cumpara. Un alt motiv pentru care unii „shopaholics” merg la cumparaturi este de a calma emoțiile negative, cum ar fi tristetea si depresia. Cumpărătorii compulsivi pot avea o limita de cheltuieli în minte, dar lipsa de autocontrol ii va face sa o piarda. De asemenea, de multe ori incearca să se convingă că au nevoie de lucrurile pe care le achizitioneaza, chiar dacă nu au, de fapt. Unii dependenti de shopping, chiar ascund dovezi ale cumparaturilor, achiziții sau extrase de cont, de teama că alții ii vor face sa se simta vinovati.
7. Dependenta de internet
În rândul tinerilor, una dintre cele mai comune forme de dependenta este cea de internet. Ca munca noastră, viața socială și privata devin tot mai orientate spre tehnologie, unora le este greu să știe când să se oprească. Pentru dependenți, timpul petrecut online, are prioritate față de orice altceva și pot începe să afecteze relațiile cu alte persoane. Studiile arată că dependenții de on-line se simt normal doar in fata calculatorului, pe internet, și că timpul petrecut departe pe internet creează sentimente de retragere. S-ar putea simți, de asemenea, iritabili, deprimati sau singuri atunci cand nu sunt on-line. Studiile arata ca un dependent de internet va cheltui , în medie, 38 de ore pe săptămână on-line.
8. Dependenta de televizor
Unele tipuri de dependențe se dezvolta ca un fel de automedicatie. Cu alte cuvinte, acestea sunt folosite ca o modalitate de a face fata situatiilor negativate sau emoțiilor amorțite, cum ar fi tristețe, singurătate sau stres. Un exemplu în acest sens este dependenta de televiziune. Studiile arata ca oamenii se simt mai relaxati în timp ce se uita la televizor, că sunt mai puțin in alertă și undele lor cerebrale sunt mai puțin active. Ca si in alte forme de dependenta, cu cat te uiti mai mult, cu atat recompensa scade. De aceea, de exemplu, a cincea oră de vizionare TV este mai putin satisfăcătoare decât prima.
9. Dependenta de mancare
Dependenta de mancare se manifestă prin dorința incontrolabilă de a consuma in exces alimente dintre care, în primul rând zahăr și făină, care sunt rapid metabolizate și transformate în zahăr în sânge. Având în vedere aceste pofte incontrolabile, calitatea vietii unui dependent de mâncare se deteriorează atunci când acesta mănâncă zahăr, făină sau grâu. Se poate deteriora fizic, emoțional, social și/sau spiritual. Dependentele alimentare fac ca emoțiile lor sa devina mai severe, intense sau nerezonabile atunci când mănâncă substanțele adictive. Pentru mulți dependenți alimentari, viața sentimentală se poate transforma în disperare, depresie sau chiar gânduri de sinucidere.
10. Dependenta de munca
Dependenții de muncă găsesc motive pentru a lucra, chiar dacă nu este nevoie. In mod constant se gândesc la locul de muncă sau la lucruri legate de muncă. Dependenta de munca este o tulburare compulsivă, deci unui dependent nu e nici măcar necesar să-i placa munca lui. Dependența de muncă este o problemă emoțională, deci nu este vorba doar despre numărul de ore pe care le munceste, este vorba despre starea de spirit și procesele chimice ce se întâmplă în corp si care ii consolideaza comportamentul. Unii dependenți de muncă obțin astfel adrenalina ce este eliberată atunci când sunt stresati. Alții, cu toate acestea, ar putea fi dependenți de performanță, atrasi de laude și sentimente de implinire, care vin odata cu surmenajul. Ca orice dependenta, dependenta de munca poate afecta negativ alte domenii din viata, cum ar fi relațiile cu familia și prietenii, și chiar starea de sanatate fizica.
11. Dependenta de exercitii fizice/sport
Dependenta de sport poate fi una dintre simptomele de tulburare dismorfica, o afectiune in care o persoana devine preocupata de aspectul său fizic, în special de orice defect perceput. Nu toti amatorii de exercițiu suferă de această tulburare, dar dacă nevoia de a o exercita este centrată pe perfecționarea aspectului fizic al cuiva, există uneori o conexiune. Nevoia de a lucra corpul se poate transforma dintr-un obicei sănătos într-o dependență periculoasă. Unii oameni care sunt dependenți de exercitii au, de fapt simptome de sevraj, de exemplu, dacă acestia nu au facut sport o zi sau mai mult. Aceste simptome includ iritabilitate, anxietate si chiar vina ca au lipsit de la sala.
12. Dependenta de dragoste/afectiune
Fiindca dragostea creează sentimente de emoție și de atașament, dependenții devin preocupati și chiar obsedati de aceste sentimente. Acești oameni tind să se simtă ca și cum nu pot trăi fără celalalt, iar acesta este singura lor sursă de fericire. Un alt tip de dependenta de iubire se întâmplă atunci când dependentul încearcă să reproducă trairea emoțională a unei noi relații de fiecare data. Când ești îndragostit, corpul elibereaza o grămadă de produse chimice care te fac sa te simti energic, fericit și motivat, cum ar fi dopamina. Poate, de asemenea, sa creasca nivelul de oxitocina, care oferă sentimentul de atașament. Acest efect se intampla mult mai devreme intr-o relatie, ceea ce explica de ce dependentii de dragoste cauta in permanenta sa reproduca acele prime sentimente traite.
13. Dependenta de cofeina
Ca majoritatea dependentelor, cofeina ofera o recompensa pentru creier. Cofeina imita adenozina, o molecula care induce somnul și încetinește sistemul nervos al organismului. Cofeina actioneaza intr-un fel ocolit. In loc sa declanseze eliberarea substantelor chimice insufletitoare, blocheaza actiunea neurotransmitatorului, adenozina care comanda in general creierului sa se linisteasca si sa adoarma. Deoarece molecula cofeinei seamana cu adenozina, poate intra in receptorul celulei cerebrale, substituind adenozina. Astfel, cofeina, deghizata in adenozina, pacaleste celulele cerebrale, facandu-le sa ramana intr-o stare permanenta de excitabilitate. Unele dintre semnele de dependenta de cofeina includ agitație, dureri în piept, oboseala, greata si dureri de cap. Mai mult de jumătate dintre bautorii de cafea experimenteaza simptome de sevraj atunci când încearcă să taie băutura.
14. Dependenta de negativitate/nefericire
Oamenii care sunt dependenți de negativitate vad totul într-o lumină negativă, perspectiva este întotdeauna sumbra. Ei găsesc o vină în cele mai multe lucruri ce nu pot fi implinite. Si mai mult, dependenții de negativitate cauta de fapt, situații negative și critici sau sunt preocupați de experiențele negative din trecut. „Negaholics” au tendința de a se plânge de o problemă, mai degrabă decât să încerce a o repara. Ca si in alte comportamente dependente, negativitatea oferă un stimul mental. Și creierul nostru, de fapt reactioneaza mai puternic la stimuli negativi decât la stimuli pozitivi, astfel încât gândurile și sentimentele negative sunt mai stimulative decât cele pozitive. Negativitatea poate fi adânc înrădăcinata și poate duce la traume emotionale sau disfunctii inca de la o vârstă fragedă. E un fel de acumulare de emotii negative care pictează totul într-o lumină negativă, ceea ce uneori, poate fi greu de depășit.
Adictia si dependenta sunt diferite si se manifesta in moduri diferite.
Adictia este inradacinata in genetica noastra, in dezvoltarea noastra psihica, in maturitatea sociala si factorii de mediu care ne conduc catre excese si folosinte indelungate, toleranta (nevoia de mai mult) si sevraje (incluzand furii, tensiuni si depresii), in ciuda tuturor consecintelor negative asupra comportamentului. De exemplu, un jucator compulsiv simte o nevoie covarsitoare de-a juca, se gandeste tot timpul la joc cand nu e angajat in el, poate minti cu privire la timpul sau banii cheltuiti pe gambling, simte sentimentul de vina pentru aceste pierderi dar nu se va (putea) opri.
Dependenta, in special dependenta psihica, se intampla persoanelor care au dezvoltat o toleranta la substante sau au simptome de sevraj cand se inceteaza brusc a se mai lua substanta, droguri ilicite sau medicatii prescrise. Adictia, prin comparatie, nu include intotdeauna dependenta psihica.
Cand oamenii se gandesc la adictii, ei asociaza cuvantul unei dependente de substante, cum ar fi alcoolul, tutunul sau alte droguri. Dar, in ultimii ani, oamenii de stiinta au petrecut mult timp studiind ceea ce cunoastem drept comportament dependent sau dorinta coplesitoare de a se angaja intr-o actiune. Unele dintre caracteristicile adictiei comportamentale sau psihice de substante sau altceva sunt la fel si includ lipsa controlului si a opunerii asupra actiunii, comportamentului compulsiv sau obsesiv, prin continuarea acelui lucru in ciuda consecintelor negative pe care le atrage.
Pentru unele adictii, actiunea insasi poate fi socialmente acceptata, facand adictia mai greu de identificat si de observat. De fapt, unele comportamente sunt atat de comune si de obisnuite, incat adictia poate aparea si disparea fara sa-ti dai seama chiar. Dar unde e linia de demarcatie intre comportamentul normal si cel dependent?
Semne si simptome
• consumul zilnic, cronic de substante cum ar fi alcoolul, tutunul, drogurile etc. sau comportamentul compulsiv, de neoprit, de a actiona, cum ar fi shoppingul, exercitiile fizice etc.
• Cheltuieli excesive (de timp, de bani etc)
• Neglijarea responsabilitatilor zilnice
• Deteriorarea relatiilor personale
• Pierderea controlului
• Esuarea incercarilor de a stopa consumul de substante sau angajarea intr-un comportament recurent
• Simptomele sevrajului (includ transpiratii, tremur, cresterea presiunii arteriale)
Semnele dependentei fizice pot include:
• Toleranta la dozare și dorința de a o creste mai mult
• Simptomele de sevraj la oprirea brusca a administrarii unui medicament sau drog
Terapia
Planul de tratament al tulburarilor de dependenta si al abuzului de substante este croit pe nevoile individuale si pe intensitatea impulsului.
Terapia poate include, dupa caz:
• Psihoterapie cu un psiholog, incluzand o terapie comportamentala
• Terapie de familie
• Terapie de grup incluzand un program de recuperare in 12 pasi
• Terapie de droguri
• Dieta si modificari nutritionale
• Tehnici de relaxare, cum ar fi meditatiile sau yoga
• Spitalizare intr-o clinica in vederea dezintoxicarii
De asemenea, un studiu publicat in Journal of Neuroscience constată că dopamina vizează o substanta chimica produsa in creier, a carei stimulare, in mod specific scaderea ei, are un efect foarte puternic in tratamentul adictiilor.
